top of page
  • Marina Ciorîngă

Violența împotriva femeilor. Timișoara și activistele sale

Timișoara, între sărbătoare și activism


25 noiembrie, Piața Operei din Timișoara: târgul de Crăciun este pe cale să înceapă. Bradul împodobit cu sute de globuri și lumini stă falnic în apropierea Operei. Oamenii au ieșit sa se bucure de atmosfera de sărbătoare, copiii râd și aleargă veseli spre tarabele proaspăt instalate. Grupuri de turiști, căței și tineri au umplut piața, deși afară se simte aerul rece, de iarnă. Pentru unii, această zi de weekend a reprezentat relaxare, momente petrecute în aer liber cu familia, iar pentru alții, a avut o altă însemnătate. La ora 13:20, un grup de tinere s-a adunat în fața Operei, ținând pancarte în mână. M-am apropiat și am putut citi: ,,DACĂ TE RĂNEȘTE, NU TE IUBEȘTE", „NU ÎNSEAMNĂ NU”, „EU TE CRED”. 


La 13:30 s-au aliniat intr-un șir. Un fir roșu a fost dat din mână în mână. Firul solidarității, mi s-a spus. Am prins și eu de fir alături de alte femei, dar și de câțiva bărbați, care s-au alăturat acestei cauze. Cu mâinile roșii ca globurile din bradul de Crăciun, înghețate, am ținut împreună firul roșu 5 minute, timp în care fetele au citit mesaje cu privire la violența asupra femeilor. Prin acest flashmob numit „Firul solidarității”  s-a marcat la Timișoara ziua mondiala pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.


1. Voluntarele asociației SPICC întind firul roșu al solidarității


Cât interes prezintă pentru oameni acest gen de evenimente?

Interesul timișorenilor pentru Ziua Internațională a Eliminării Violenței Împotriva Femeilor a fost destul de mic. Deși evenimentul a fost promovat pe rețelele de socializare, foarte puțini oameni au venit în fața Operei din dorința de a participa. Unii au privit curioși spre fetele ce întindeau din mână în mână firul roșu, alții treceau pasivi prin jur sau se uitau la mesajele de pe pancarte cu scepticism și ironie. Au fost însă și câteva persoane care au dorit să transmită mesaje puternice și să activeze pentru o societate mai sigură pentru femei. 


2. Câțiva bărbați au început să manifesteze alături de femei

Printre cei care au venit în Piața Operei pentru eveniment a fost și un domn care a ținut firul roșu al solidarității. Numărul mare al victimelor violenței de gen și cazurile pe care acesta le cunoaște sunt principalele motive care l-au determinat să se alăture cauzei.  Sandra, profesoară la Universitatea de Vest din Timișoara a participat anul trecut pentru prima oară la un evenimentul dedicat violenței de gen. Întreaga manifestare a impresionat-o profund, fapt pentru care a revenit și în acest an pentru a le susține pe fetele care militează împotriva violenței asupra femeilor. 


Printre participanți l-am întâlnit pe Robert Blaga, un tânăr care a ales să se implice activ în viața femeilor care au fost agresate fizic. „Fac parte din colectivul care se ocupa de un centru social în Timișoara  și dintr-un  grup care face muncă socială, iar de acest subiect ne ocupăm de mulți ani. De exemplu, in perioada pandemiei, am oferit sprijin pentru  persoane  care suferă din cauza violenței de gen, a violenței domestice, am ajutat și persoane nonbinare. 


Las Mariposas, un simbol mondial


Republica Dominicană, 14 iunie 1959: trei femei curajoase s-au alăturat mișcării pentru eliberarea Republicii Dominicane de sub dictatura lui Rafael Leónidas Trujillo. Patria, Minerva și Maria au luptat pentru o societate în care drepturile și libertățile femeilor să fie recunoscute și respectate, pentru egalitate și pentru o țară în care vocea poporului să conteze cu adevărat. Pentru acest curaj, „Les Mariposas”, cum au rămas cunoscute în istorie au fost persecutate de către regimul lui Tujillo. Cele trei femei au fost asasinate în 25 noiembrie 1960, au rămas un simbol al rezistenței feministe, iar în onoarea lor, ziua de 25 noiembrie a fost desemnată drept Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. 


În anul 1991 s-a lansat campania internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor. Prin intermediul acestei campanii se desfășoară 16 zile de activism, în fiecare an, în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie (Ziua Internațională a Drepturilor Omului - adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului).


În România, de 9 ani are loc Marșul “Împreună pentru siguranța femeilor!” la București, organizat de Rețeaua V.I.F. ( Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor). Asociația SPICC (Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare) este partener al rețelei V.I.F și organizează de 5 ani la Timișoara flashmob-uri în luna octombrie și noiembrie. 


Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare


August 2012: Un grup de tinere studente de la facultatea de Științe Politice și o profesoară pun bazele asociației feministe SPICC. De atunci și până în prezent, alături de voluntare militează împotriva discriminării de gen prin activism și advocacy și sprijină prin acțiunile sale egalitatea de șanse, emanciparea femeilor, educația și politicile publice sensibile la gen și incluziunea socială.


Simona Ionescu, președinta asociației, m-a invitat la sediul lor unde am discutat despre violența de gen și am împărtășit gânduri și experiențe personale alături de voluntare. Am intrat intr-o cameră micuță, care, deși era încălzită de o aerotermă, îmi dădea impresia de acasă, de sufragerie unde se adună membri unei familii sau prieteni și discută despre cum ar putea face  lumea un loc mai bun.


Voluntarele și două dintre fondatoarele asociației SPICC


Simona și Diana încep să povestească despre evenimentele asociației și despre rolul important pe care l-au avut fetele voluntare. Ele au vârste cuprinse între 16 și 21 de ani, iar munca pe care o fac nu este una ușoară, după cum spune Simona. „Nu oricine poate să fie militant sau activist, să știi.” Lipsa mai multor asociații și lipsa oamenilor care să se implice sunt unele dintre problemele cu care se confruntă județele din Vestul țării, SPICC fiind singura asociație feministă din această zonă. Situația violenței asupra femeilor în Timișoara se situează la mijlocul graficelor din țară, iar orașul nu dispune de suficiente locuri în centrele dedicate victimelor. 

„Să știți că dacă ne uităm așa în istoria feminismului, până când femeile nu s-au mobilizat și au ieșit în stradă să-și revendice drepturile, nu s-a întâmplat nimic.” Cuvintele Simonei dau fetelor doza necesară de curaj pentru a spune de ce militează pentru alte femei.


Victime și activiste, drumul de la teamă spre curaj


„Dacă sunt îmbrăcată mai larg, sunt băiețoasă și nu o să mă placă nimeni. Așa mi-a zis un om foarte apropiat, că eu nu o să am niciodată iubi pentru kilogramele mele.” „Doi bărbați au intrat peste mine în casă. Nu mi s-a întâmplat nimic, dar încă am traume, mi-e teamă de sunetul clanței.” Cristina s-a simțit discriminată de vecinii săi, dar și de către profesorii de la facultate pentru că este fată și este pasionată de calculatoare. Andreea a intrat în asociație hotărâtă să facă o schimbare în bine asupra mentalităților cu privire la drepturile femeilor. „Mă bucur foarte tare că am intrat în asociație și că I found my people.” Acestea sunt doar câteva dintre mărturiile fetelor voluntare la SPICC, care oferă, însă, o imagine asupra situației violenței de fizice, psihice și verbale de la noi din țară. 


Dacă în viața de zi cu zi fetele au întâmpinat situații incomode, le-a fost teamă ori s-au simțit discriminate, nici în cadrul muncii de voluntariat nu au fost ferite de incidente neprevăzute. În cadrul evenimentelor desfășurate anul trecut au fost și persoane recalcitrante care nu împărtășeau aceleași păreri și idei cu oamenii solidari stopării violenței de gen. „Am avut atunci diverse întâmplări. De exemplu, că a fost o doamnă recalcitrantă care a luat foc atunci când am vorbit despre femeile transgender și despre faptul că noi, persoanele heterosexuale, nu avem destule instrumente la dispoziție pentru protecția și siguranța noastră, darămite ele. Reacția femeii a fost dezaprobată, însă, de tot publicul adunat acolo.”, își amintește Simona. 


Vorbind despre curaj, dificultăți și despre alte proiecte inițiate de către Asociația SPICC, aflăm că părerile și reacțiile oamenilor sunt diverse, șocante sau surprinzătoare, atunci când vine vorba despre conștientizarea meritelor femeilor în  ceea ce privește construcția societății noastre și a Uniunii Europene. Prin proiectul Her Europe, fetele au alcătuit un ziar în care prezentau viața profesională a femeilor importante pentru istoria Uniunii Europene și pentru generațiile de ieri și de astăzi. 


„Am avut o acțiune de distribuire a ziarului. Am pornit din Piața Unirii, Libertății și Piața Operei. L-am distribuit trecătorilor, celor care stăteau la o cafea. Au fost reacții foarte interesante. Unii le primeau cu mai mult sau mai puțin entuziasm, iar alții le aruncau direct la coșul de gunoi. Am avut și cazul unei doamne care l-a rupt în fața noastră când l-a deschis la mijloc, unde exista o cronologie a evoluției egalității de gen în politicile Uniunii Europene. Nu știu exact ce i-a provocat reacția aia. Uniunea Europeană? Politici de gen? Egalitate de gen? Nu se știe. Fetele au fost destul de șocate. Atunci le-am explicat că acesta nu e un ziar de fashion, nu prezentăm cancanuri, e un ziar politic, pentru că mișcarea feministă este o mișcare politică . Sunt niște lucruri serioase, ne așteptăm la contrareacții, la opoziție… asta este. ”, povestește Simona. 

Fetele încep să vorbească despre propriile lor experiențe


Cifre îngrijorătoare


La nivel național, numărul de cazuri de violență domestică este alarmant. În anul 2022, conform statisticii IGPR au fost 90.174 de intervenții în cazuri de violență domestică și s-au emis 12.972 de ordine de protecție provizorii, iar anul trecut s-a înregistrat o creștere în numărul cazurilor. Conform IGPR, polițiștii au intervenit în aproape 100.000 de cazuri de violență domestică în primele 11 luni ale anului.  


Sistemul electronic de monitorizare a agresorilor a fost implementat în câteva județe din România în 2022, iar anul acesta urmează o extindere în alte 20 de județe. Pe lângă aceste măsuri ale statului și noi putem contribui la reducerea și stoparea acestui fenomen prin activism și raportarea cazurilor pe care le cunoaștem. Ești victimă a violenței de gen? Ai auzit de un caz de acest fel? Poți face chiar tu schimbarea dintre agresiune și normalitate! Apelează numărul: 0800.500.333.  


37 views0 comments

Recent Posts

See All
bottom of page